O nominalizare Oscar, un premiu Globul de Aur, 2 premii şi o nominalizare Berlin, un premiu Academia Europeană de Film.

Din cel mai neaşteptat colt de lume vine un nou mesaj de pace. Doi copii sunt recrutaţi pentru un atac sinucigaş cu bombă în Tel Aviv. Este nevoie de mai mult decât de simplă pasiune şi angajamentul politic pentru a face un film despre lupta tragică şi, după cât se pare, fără sfârşit dintre Israel şi Palestina. E nevoie de curaj. Să portretizezi un conflict atât de adânc înrădăcinat şi atât de fierbinte dezbătut înseamnă să inviţi la controverse, mai ales — în cazul remarcabilului film al scenaristului şi regizorului Hany Abu-Assad, “Paradise Now” — atunci când această portretizare nu alege explicit o parte în detrimentul celeilalte.

“Paradise Now” merită apreciat chiar şi numai pentru curajul regizorului.Însă angajamentul filmului pentru obiectivitate este cel care asigură aprecierea şi respectul nostru. Prin abordarea imparţială a confruntării polemice, ne invită să tragem concluziile proprii privind conflictul israeliano-palestinian, atentatorii sinucigaşi, şi chiar să ne punem întrebări mai profunde legate de sensul unei vieţi care merită trăită… şi pentru care merită să mori.