Titlu original : Craii de Curtea Veche

Pasadia, Pantazi si Cara se intovarasesc cu marlanul Pirgu, pentru ca “totul e zadarnicie”. Pentru acesti printi ai noptilor pierdute, singurul lucru sfant e prietenia, iar “javra” e cea mai buna calauza intr-o calatorie prin noapte.”Un proiect anume pregatit pentru frustrarile epocii ceausiste (aflat, inca din 1970, pe lista urgentelor lui Liviu Ciulei), scos de la naftalina, e reciclat prin adaosuri erotice si limbaj licentios. Sigur ca o vizualizare a “Crailor” va fi intotdeauna un pariu cu imposibilul. Cum sa vizualizezi “parfumul” Orientului ? Dar, chiar sustras compararii cu modelul literar, filmul tot ratat ar ramane. Unde mai sunt pe ecran, “stricatii subtiti” intr-un film coplesit de cuvinte si citate ? E doar o pretinsa adaptare, trista, lipsita de afinitate, ilustrata de actori cu joc “tapan” de marionete. Dar ce film ar fi scos Ciulei de aici”. (Tudor Caranfil); Ecranizare dupa romanul “Craii de Curte Veche” lui Mateiu Caragiale.