Un prim scenariu a fost scris chiar in 1951, numindu-se la vremea aceea “Le Nemiche” (Inamicele), avand drept intriga rivalitatea dintre englezoaicele si americancele aflate in Florenta acelor timpuri… Dar, dintr-un motiv sau altul, nu era momentul potrivit pentru un astfel de film, care avea sa astepte pana spre sfarsitul secolului, cand si-a publicat autobiografia, dovedind astfel ca anii sai de tinerete se pot aduna intr-un exceptional material de film. Un grup de expatriate se intalnesc la mormantul lui Elizabeth Barrett Browning, pentru o ceremonie comemorativa anuala si mai degraba excentrica. Dar una din participante absenteaza nemotivat. E vorba de Mary Wallacepe care o vedem grabindu-se pe strazile minunate ale Florentei in compania unui baietel. Florenta anilor ’30 apartinea inca unei lumi neatinse de fervoarea secolului XX, de stridenta turistilor sau a masinilor. Copilul e Luca Innocenti, bastardul unei croitorese si al unui negustor de haine care a refuzat sa-l recunoasca oficial. In timp, micul Luca va fi adoptat, intr-o oarecare masura, si crescut de comunitatea englezoaicelor din inalta societate a Italiei. Lui Mary, mama surogat a lui Luca, care-l initiaza in chinuitoarea arta shakespeariana, ii revine dureroasa misiune de a-i anunta copilului moartea mamei sale.